Sursă: Digi24
Vara anului 2026 a arătat cât de vulnerabil este sistemul energetic românesc. Nu este vorba despre o criză de generare pe termen lung, ci despre o problemă de sincronizare între producţie, consum şi capacitatea de a muta energia în timp, arată o analiză de specialitate, dată publicităţii miercuri.
Potrivit cercetării Frames, capacităţile regenerabile au crescut rapid, soarele şi vântul produc tot mai mult, dar, în acelaşi timp, stocarea şi flexibilitatea rămân în urmă, relatează Agerpres.
„Când hidraulica scade din cauza debitului redus pe Dunăre, când temperaturile ridicate împing consumul în orele de vârf şi când producţia solară scade seara, sistemul simte presiunea. Importurile şi rezervele tehnice trebuie să intervină. Nu este o criză de generare pe termen lung. Este o problemă de sincronizare între producţie, consum şi capacitatea de a muta energia în timp. Pe 29 iunie, în plină caniculă, România a ajuns în vârful clasamentului european al preţurilor pe piaţa pentru ziua următoare, cu valori care au depăşit 4.200 lei/MWh în orele de seară. Câteva săptămâni mai târziu, seceta prelungită a dus la oprirea, pe rând, a ambelor reactoare de la Cernavodă - pentru prima oară în 23 de ani ţara a rămas fără producţie nucleară, sursă care asigură în mod normal aproximativ o cincime din energia naţională. Nivelul scăzut al Dunării a redus şi producţia hidrocentralelor de la Porţile de Fier. În unele zile critice, din aproape 19 GW de capacitate instalată, sistemul a reuşit să producă doar 6,9 GW, adică mai puţin de o treime din potenţialul teoretic”, menţionează analiza.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de Digi24, care deține drepturile asupra conținutului.