Sursă: Mediafax
Pentru greci, recoltarea strugurilor nu a fost niciodată doar o muncă agricolă. A fost un moment al comunității, legat de vin, de credință și, încă din Antichitate, de zeul Dionysos, scrie Greekreporter.
Recoltarea are loc, în general, la sfârșitul lunii august și în septembrie. Este o perioadă în care vremea poate deveni imprevizibilă, iar ploile de început de toamnă pot afecta recolta. Din acest motiv, lucrul în vie trebuie terminat rapid. În satele și regiunile viticole, familiile, rudele și vecinii se adună încă de dimineață. Fiecare are o sarcină: unii culeg strugurii și îi așază cu grijă în coșuri mari, în timp ce ceilalți transportă și încarcă recolta. Munca este însoțită de cântece, glume și tachinări, transformând recoltarea într-un eveniment social.
După cules, strugurii sunt transportați către locul unde începe procesarea. În trecut, una dintre cele mai importante etape era călcatul strugurilor cu picioarele. În Grecia, această practică tradițională este cunoscută sub numele de „patitiri”. Oamenii intrau în teascuri și zdrobeau strugurii, iar mustul era apoi lăsat să fermenteze. În metodele tradiționale, vinul putea fi păstrat ulterior în butoaie de lemn timp de aproximativ trei luni. Astăzi, utilajele moderne au înlocuit aproape peste tot această metodă, mult mai eficientă din punct de vedere economic. Dar obiceiul a rămas în memoria comunităților.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de Mediafax, care deține drepturile asupra conținutului.