Prețul crescut al aurului și argintului pe piețele internaționale a provocat efecte pe piața bijuteriilor din România, determinând ajustări de prețuri, schimbări în structura produselor și reducerea volumelor de vânzări. Comercianții din domeniu au tras un semnal de alarmă și asupra lacunelor legislative în tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot genera concurență neloială și pierderi la bugetul statului. Potrivit datelor oficiale, creșterea prețurilor bijuteriilor în primele luni ale anului 2026 este efectul dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. Majorările spectaculoase ale prețului aurului și argintului i-au făcut pe producători și comercianți să ajusteze, la rândul lor, prețurile. Președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, a explicat că bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică și emoțională, are la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul de vânzare este direct corelat cu aceste cotații și cu costurile de producție aferente.
Creșterea prețurilor aurului și argintului a fost una spectaculoasă, cu 64,58% pentru aur și 147,95% pentru argint în anul 2025. Această tendință a continuat și în primele luni ale anului 2026, cu o creștere a prețului aurului de peste 17% în luna ianuarie. Astfel, producătorii și comercianților au fost nevoiți să își actualizeze prețurile în raport cu aceste valori de referință. Bijuteriile cu pondere mare de metal, precum verighetele, lanțurile simple și brățările masive, au fost cele mai afectate de creșterea prețurilor, prețul final reflectând în proporție de 70-90% fluctuațiile de la bursă. Pe de altă parte, bijuteriile cu design complex sau gramaj mic au fost mai puțin afectate, prețul final reflectând doar 40-60% din creșterea bursei.
Contextul economic global a jucat un rol important în creșterea prețurilor aurului și argintului. Perioadele de volatilitate economică globală și incertitudinea au determinat o creștere a cererii pentru metale prețioase, care sunt considerate active de refugiu. De asemenea, creșterea inflației și a dobânzilor în unele țări a determinat o scădere a valorii monedelor și o creștere a prețurilor metalelor prețioase. În acest context, România nu a fost o excepție, și piața bijuteriilor a fost afectată de creșterea prețurilor aurului și argintului.
Impactul creșterii prețurilor aurului și argintului asupra pieței bijuteriilor din România a fost semnificativ. Comercianții au raportat o scădere a volumului de vânzări, în special pentru bijuteriile cu prețuri mari. Pe de altă parte, bijuteriile cu prețuri mai mici și cu design complex au fost mai puțin afectate. De asemenea, creșterea prețurilor a determinat o schimbare în structura produselor oferite de comercianți, care au început să ofere mai multe bijuterii cu argint și cu prețuri mai mici. În același timp, consumatorii au început să caute alternative mai ieftine, precum bijuteriile din materiale sintetice sau din metale mai ieftine.
Perspectiva pentru piața bijuteriilor din România este una incertă. Creșterea prețurilor aurului și argintului poate continua, determinând o scădere a volumului de vânzări și o schimbare în structura produselor oferite de comercianți. Pe de altă parte, consumatorii pot începe să caute alternative mai ieftine, ceea ce poate determina o creștere a cererii pentru bijuteriile din materiale sintetice sau din metale mai ieftine. În orice caz, piața bijuteriilor din România va trebui să se adapteze la noile condiții economice și să ofere produse care să satisfacă nevoile consumatorilor.