Sursă: Ziarul Financiar
Românii nu renunţă la vacanţe, dar le cumpără mai prudent şi, uneori, cu doar una-două săptămâni înaintea plecării. În timp ce un sejur în Egipt costă în medie 732 de euro de persoană, unele familii alocă până la 20.000 de euro pentru servicii premium, după cum reiese din interviul cu Iulian Beiu, managing director al Join UP! România. El vorbeşte despre o piaţă împărţită între early booking şi last-minute, în care preţul nu mai este singurul criteriu.
Creşterea costurilor, conflictele internaţionale şi preocuparea pentru siguranţă îi determină pe tot mai mulţi români să aştepte până cu una-două săptămâni înaintea plecării pentru a-şi cumpăra vacanţa. Early bookingul nu a dispărut, dar coexistă acum cu un comportament aflat la extrema opusă: turistul care urmăreşte situaţia din destinaţie şi speră la o ofertă mai bună în ultimul moment. După o primăvară dificilă, rezervările last-minute au ajutat piaţa să recupereze o parte din decalaj în vara aceasta, spune Iulian Beiu, managing director al turoperatorului Join UP! România. „Există un apetit mai mare pentru zona de last-minute. Turiştii aleg să-şi cumpere vacanţa cu o săptămână sau două înainte de plecare, fie pentru a se asigura că totul este în regulă, fie pentru că intuiesc că vor beneficia de o ofertă foarte bună şi atunci aşteaptă”, spune Iulian Beiu. Compania nu vorbeşte despre o scădere propriu-zisă a vânzărilor, ci despre o reaşezare a aşteptărilor faţă de planurile făcute la începutul anului. Primele luni ale sezonului au fost mai slabe decât anticipa industria, însă cererea a început ulterior să revină. „După două-trei luni provocatoare, piaţa şi-a revenit, iar toată zona de last-minute ne ajută să compensăm începutul destul de timid din această primăvară”, explică el. Amânarea deciziei nu înseamnă că rezervările timpurii au dispărut. Cele două comportamente coexistă: o parte dintre clienţi caută predictibilitate şi îşi rezervă deja vacanţele pentru anul următor, în timp ce alţii aşteaptă până aproape de plecare. Diferenţa este dată de buget, flexibilitate şi încrederea în evoluţia contextului internaţional. Pentru operatorii din turism, această polarizare complică planificarea. Cursele charter, locurile de cazare şi serviciile din destinaţie sunt contractate din timp, însă o parte din cerere apare abia în ultimele săptămâni. În acelaşi timp, turoperatorii trebuie să poată înlocui rapid destinaţiile afectate de conflicte sau de alte evenimente neprevăzute. „Piaţa din România şi industria turismului au dezvoltat o rezilienţă în ultimii ani. Totul a început în pandemie, care a fost un test extrem de complicat. Din acel moment, piaţa a învăţat să se adapteze rapid şi să înlocuiască destinaţiile în funcţie de contextul internaţional”, spune Iulian Beiu. Această flexibilitate a împiedicat o scădere mai puternică a ofertei în 2026, deşi presiunile au venit atât din economia locală, cât şi din exterior. Scumpirea combustibilului s-a transmis în costul pachetelor, iar conflictele au adăugat o preocupare suplimentară legată de siguranţă.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de Ziarul Financiar, care deține drepturile asupra conținutului.