Inspectorii Gărzii Forestiere au constatat că, în urma defrișărilor, s-au doborât mai mulți arbori decât permitea legea și au sesizat procurorii. Angajații Romsilva au tăiat „la ras” mai multe hectare din pădurea Hoia de lângă Cluj-Napoca, motivând că această tăiere de substituire ar fi necesară pentru a planta copaci mai valoroși, în special stejari și goruni. Cu toate acestea, au fost tăiați inclusiv mai mulți stejari seculari care se aflau în zona respectivă, adică exact arborii valoroși pe care spun că vor să îi planteze acum. Șeful Direcției Silvice Cluj, Viorel Mihiș, a declarat că prioritatea este producția de lemn și nu rolul social al pădurii.
Pădurea Hoia-Baciu este o zonă cunoscută în toată țara pentru fenomenele paranormale care ar avea loc aici, dar și pentru frumusețea naturii sale. Clujenii vin zilnic să se plimbe, să facă sport sau pur și simplu să se relaxeze la picnic. Adrian Dohotaru, activist de mediu, a declarat că pădurea Hoia-Baciu nu ar mai trebui să fie tăiată la ras dintr-un motiv simplu: ar trebui să fie declarată arie naturală protejată. Există un acord, deocamdată verbal, din partea autorităților. Cu toate acestea, șeful de ocol susține că stejarii doborâți de drujbe ar fi fost bolnavi și în diverse stadii de uscare. Reporterii au constatat însă că mulți dintre copacii tăiați erau sănătoși și aveau diametre impresionante.
Pădurea Hoia-Baciu este situată în apropierea orașului Cluj-Napoca și este una dintre cele mai cunoscute și mai vizitate zone naturale din țară. Din punct de vedere istoric, pădurea a fost întotdeauna o parte importantă a peisajului clujean, oferind locuri de recreere și relaxare pentru localnici. În ultimii ani, însă, pădurea a devenit și un subiect de dispută între cei care doresc să o protejeze și cei care doresc să o exploateze pentru resursele sale forestiere. Activiștii de mediu și localnicii cer de ani de zile declararea zonei ca arie naturală protejată, dar până acum nu s-a luat nicio măsură concretă în acest sens.
Impactul defrișării pădurii Hoia-Baciu asupra mediului și societății clujene este unul semnificativ. Pe lângă pierderea biodiversității și a frumuseții naturale, defrișarea pădurii poate avea și efecte negative asupra calității aerului și apei din zonă. De asemenea, defrișarea poate afecta și activitățile economice locale, cum ar fi turismul și agricultura. Localnicii și activiștii de mediu cer autorităților să ia măsuri concrete pentru protejarea pădurii și a mediului înconjurător. Este nevoie de o abordare durabilă și responsabilă a resurselor forestiere, care să țină cont atât de nevoile economice, cât și de nevoile sociale și de mediu.