Economia globală traversează o perioadă de ajustări profunde, marcată de efectele cumulate ale pandemiei, războiului, crizei energetice și noilor tensiuni din Orientul Mijlociu, care amplifică volatilitatea pe piețele internaționale. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a subliniat că România are unele avantaje structurale, însă începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare. Procesul de scădere a inflației va fi lent și dificil de anticipat, din cauza șocurilor energetice care nu se transmit instantaneu în economie, ci pe mai multe canale și în etape diferite. Inițial, sunt afectate costurile de transport, iar ulterior, în decurs de câteva luni, se reflectă în costurile de producție și în așteptările inflaționiste.
În ceea ce privește datele concrete, dependența energetică a României este semnificativ mai redusă față de majoritatea statelor europene, cu aproximativ 30% din necesarul de energie acoperit din importuri. Acest nivel este comparabil cu Suedia și mult sub cel înregistrat în alte state din regiune, precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Media Uniunii Europene este de 57%. Intensitatea energetică, care arată cantitatea de energie utilizată raportată la PIB, plasează România într-o poziție mai bună decât alte state din regiune, pe fondul unor transformări structurale ale economiei. Cosmin Marinescu a declarat că România poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională, făcând referire inclusiv la resursele din Marea Neagră și la companiile din domeniu.
Contextul actual este marcat de o serie de evenimente care au impactat economia globală, inclusiv pandemia, războiul și criza energetică. Noile tensiuni din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. Războiul generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale. Aceste evenimente au un impact semnificativ asupra economiilor naționale, inclusiv a României, care trebuie să se adapteze la noile realități și să găsească soluții pentru a minimiza efectele negative.
Impactul inflației asupra economiei românești și a cetățenilor poate fi semnificativ, în special în ceea ce privește puterea de cumpărare și costul vieții. Industria a scăzut cu 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. În paralel, apar semnale îngrijorătoare privind restructurări și disponibilizări în rândul unor companii importante din industrie. Viceguvernatorul BNR a avertizat că sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie, companii etalon precum Dacia sau Azomureș. Aceste evoluții pot avea un impact semnificativ asupra economiei românești și a cetățenilor, care trebuie să se adapteze la noile realități și să găsească soluții pentru a minimiza efectele negative.