Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa (Liberties) a publicat un raport care acuză guvernele din cinci state membre ale UE de erodare a statului de drept. Aceste guverne, din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia, sunt acuzate de subminarea justiției, combaterii corupției, libertății presei și mecanismelor de control ale societății civile. Raportul se bazează pe dovezi furnizate de peste 40 de ONG-uri din 22 de țări și arată că situația este gravă în aceste țări. Guvernele respective sunt acuzate de promovarea unor legi și politici care subminează statul de drept și încalcă drepturile omului.
Raportul Liberties arată că situația statului de drept s-a deteriorat în toate domeniile în Slovacia, sub guvernul populist și autoritar al lui Robert Fico. În Ungaria, guvernul lui Viktor Orbán este acuzat de promovarea unor legi și politici regresive, fără niciun semn de schimbare. În Bulgaria, situația este la fel de sumbră, iar în Italia și Slovacia, guvernele sunt acuzate de subminarea justiției și libertății presei. Pe de altă parte, țări precum Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia sunt considerate „în declin”, adică au un stat de drept în declin în anumite domenii, dar fără o strategie politică generală de subminare a statului de drept.
Contextul în care se desfășoară această criză a statului de drept este complex și are rădăcini istorice și politice profunde. Criza economică și migrația au creat un mediu propice pentru apariția unor guverne populiste și autoritare care subminează statul de drept și încalcă drepturile omului. În același timp, instituțiile europene au fost criticate pentru ineficiența lor în combaterea erodării statului de drept. Comisia Europeană a formulat recomandări pentru îmbunătățirea situației, dar majoritatea statelor membre nu au transpus aceste recomandări în acțiuni concrete.
Impactul acestei crize asupra cetățenilor europeni este semnificativ. Subminarea statului de drept și încălcarea drepturilor omului pot avea consecințe grave pentru libertatea și securitatea individului. De asemenea, criza statului de drept poate submina credibilitatea și legitimitatea instituțiilor europene, ceea ce poate avea consecințe negative pentru viitorul Uniunii Europene. Reactiile la această criză sunt diverse, de la critici la adresa guvernelor acuzate de subminarea statului de drept, la apeluri pentru o acțiune mai fermă a instituțiilor europene.
În România, situația statului de drept este considerată „în stagnare”, adică nu s-a îmbunătățit și nici nu s-a deteriorat. Acest lucru este îngrijorător, deoarece arată că România nu a făcut progrese semnificative în combaterea corupției și îmbunătățirea justiției. În acest context, este important ca instituțiile române să ia măsuri concrete pentru îmbunătățirea situației și pentru a preveni o eventuală deteriorare a statului de drept.