Președintele croat Zoran Milanovic a anulat luni summitul anual al Balcanilor de Vest, care trebuia să aibă loc în luna mai. Această decizie a fost luată după declarațiile președintelui sârb Aleksandar Vucic, care, potrivit lui Milanovic, „minează pacea și stabilitatea regionale”. Summitul anual de la Brdo-Brijuni reunește pe președinții Croației și Sloveniei, țări membre UE, și pe cei ai celor șase țări care vor să adere la blocul comunitar: Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Inițiativa acestui summit a fost lansată de Ljubljana și Zagreb în 2013 pentru a ameliora cooperarea între țări și a accelera integrarea lor în UE.
Declarațiile și acțiunile lui Aleksandar Vucic „din aceste ultime zile și săptămâni (…) minează relațiile între state și amenință pacea și stabilitatea în sud-estul Europei”, a afirmat Zoran Milanovic într-un comunicat. „În astfel de circumstanțe, nu sunt reunite condițiile și nu este posibil ca Vucic să vină în Croația”, a adăugat el, fără a preciza la ce afirmații face referire. Aleksandar Vucic acuză cu regularitate Albania, Croația și Kosovo, care au semnat un acord de cooperare în domeniul securității și apărării în martie 2025, că au format o „alianță militară”. Recunoscând că Serbia dispune de rachete de croazieră supersonice sol-sol chinezești, el a afirmat recent că cele trei state așteaptă un conflict mondial amplu pentru a declanșa un atac asupra țării sale.
Contextul acestor tensiuni este legat de istoria regiunii și de relațiile dintre țări. Războiul din anii 1990 a lăsat urme adânci în Balcani, iar relațiile între Serbia și Croația sunt glaciale de atunci. Proclamarea independenței Croației în 1991 a fost urmată de un război între forțele Zagrebului și secesioniștii sârbi susținuți de Belgrad. Acest conflict din perioada 1991-1995 s-a soldat cu circa 20.000 de morți. De atunci, relațiile dintre cele două țări au fost fragile, iar orice declarație sau acțiune care poate fi interpretată ca o amenințare la adresa păcii și stabilității regionale este luată în serios.
Impactul acestei decizii asupra regiunii este semnificativ, deoarece summitul anual de la Brdo-Brijuni era o oportunitate pentru țările din regiune să discute și să găsească soluții la problemele comune. Anularea summitului poate duce la o deteriorare a relațiilor între țări și la o scădere a cooperării regionale. De asemenea, această decizie poate avea consecințe asupra procesului de integrare a țărilor din regiune în Uniunea Europeană.
Perspectivele pentru viitor sunt incerte, dar este clar că tensiunile din regiune nu vor dispărea curând. Țările din regiune trebuie să găsească o cale de a depăși diferendele și de a lucra împreună pentru a promova pacea și stabilitatea în regiune. Acest lucru va necesita un efort susținut și o voință politică puternică de a găsi soluții la problemele comune.