Locuința și facturile la utilități reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli pentru gospodăriile europene, potrivit Eurostat. Datele arată că 23,6% din cheltuielile gospodăriilor din UE merg către locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili. Chiriile reprezintă o parte deosebit de mare a acestor cheltuieli în marile orașe, mai ales pentru cei care câștigă salariul minim. În multe capitale europene, chiria depășește veniturile lunare ale celor care câștigă salariul minim. În Praga, de exemplu, chiria medie este de 1.710 euro, în timp ce salariul minim din țară este de 924 euro. Această situație este similară în alte capitale europene, unde chiria reprezintă o povară semnificativă pentru cei care câștigă salariul minim.
Potrivit unei analize a European Trade Union Confederation (ETUC), bazată pe datele UE, costul mediu al închirierii unui apartament cu două dormitoare în capitalele majorității țărilor UE depășește salariul minim brut. Doar în cinci țări din UE care au salariu minim, chiria lunară este mai mică decât salariul minim. În Lisabona, de exemplu, salariul minim brut lunar echivalent este de 1.073 euro, în timp ce chiria medie în capitală este de 1.710 euro. Situația este similară în Paris, unde chiria medie pentru un apartament cu două dormitoare este de 2.523 euro, în timp ce salariul minim în Franța este de 1.823 euro. Capitala României ocupă locul 12 în analiză, cu o pondere de 122%: salariul minim brut este 71,75 euro, în timp ce chiria medie pentru un apartament cu două dormitoare este de 87,5 euro.
Contextul economic actual din Europa este marcat de o creștere a costurilor de viață și o scădere a puterii de cumpărare a salariilor minime. Acest lucru a dus la o situație în care cei care câștigă salariul minim se confruntă cu dificultăți în a-și plăti chiria și să-și asigure necesitățile de bază. Situația este și mai gravă în țările cu rate ridicate de șomaj și sărăcie. În acest context, este necesară o intervenție a guvernelor și a instituțiilor europene pentru a reglementa piața locuințelor și a asigura accesul la locuințe affordable pentru toți cetățenii.
Impactul acestei situații asupra celor care câștigă salariul minim este devastator. Mulți dintre ei sunt nevoiți să-și împartă locuința cu alți chiriași sau să caute locuințe în zone mai puțin dezvoltate, ceea ce poate conduce la o scădere a calității vieții și a oportunităților de angajare. De asemenea, situația poate conduce la o creștere a sărăciei și a inegalității, ceea ce poate avea consecințe negative asupra economiei și societății în general. Esther Lynch, secretarul general al ETUC, a declarat că „costurile ridicate ale locuințelor și salariile mici împing oamenii spre sărăcie și economia spre recesiune”.
În România, situația este similară, cu o pondere de 122% a salariului minim brut necesar pentru chirie. Acest lucru înseamnă că angajații plătiți cu salariul minim ar trebui să-și cheltuiască întreg salariul pe chirie și ar mai avea nevoie de peste jumătate dintr-un salariu în plus pentru a o acoperi. Guvernul și instituțiile române trebuie să ia măsuri pentru a reglementa piața locuințelor și a asigura accesul la locuințe affordable pentru toți cetățenii. Acest lucru poate include măsuri precum controlul prețurilor la locuințe, construirea de locuințe sociale și acordarea de subvenții pentru chiriași.