Zoltan și Janos Rakosi, doi tineri fermieri din Covasna, au început să lucreze în agricultură la vârsta de 18 ani, cu un cal și o căruță. Astăzi, ei sunt printre cei mai importanți fermieri din regiune, cu o flotă de investiții de câteva milioane de euro și o suprafață de teren închiriată. Ei au reușit să se dezvolte prin asociere și prin crearea unei cooperative, Regina Cartofului, care numără în prezent cinci membri. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) de la Târgu Secuiesc le furnizează semințe de calitate, dar ei sunt nevoiți să importe și din Olanda, Franța și Germania pentru a acoperi necesarul.
Directorul SCDA Suceava, Ioan Enea, a declarat că stațiunea se concentrează pe fermierii mijlocii și mici, precum și pe cei din sistemul gospodăresc pentru zona montană. Dumitru Bodea, un pionier în domeniul ameliorării cartofului, a văzut cum cercetarea s-a schimbat în timp și a subliniat importanța creării de soiuri și hibrizi adaptate la condițiile locale. El a avertizat că importul de semințe din străinătate poate fi un dezastru național, deoarece nu vin și cu condițiile ecologice necesare. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Suceava este un model de supraviețuire fără plan de viitor, cu o suprafață de 500 de hectare, dar cu presiune imobiliară mare, terenurile agricole fiind transformate în cartiere rezidențiale.
Contextul general al agriculturii românești este marcat de o lipsă de strategie și de investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare. România are o suprafață agricolă semnificativă, dar nu reușește să valorifice acest potențial. Alte state europene protejează piața și propriii comercianți, în timp ce producătorii români suferă. Criza laptelui, care a afectat recent fermierii români, este un exemplu al presiunii exercitate de piața europeană. România are nevoie de o abordare strategică pentru a relansa cercetarea și dezvoltarea în agricultură, pentru a putea concureze pe piața europeană și a valorifica potentialul său agricol.
Impactul crizei agriculturii românești se resimte nu numai la nivel național, ci și la nivel european. România este un important producător de alimente, dar calitatea și cantitatea produselor sale sunt în scădere. Această situație poate avea consecințe negative asupra securității alimentare a Europei. De asemenea, criza agriculturii românești poate avea un impact negativ asupra mediului, deoarece fermierii sunt nevoiți să recurgă la metode de producție mai puțin durabile pentru a supraviețui.
În perspectivă, este necesară o abordare integrată pentru a relansa agricultura românească. Guvernul și instituțiile europene ar trebui să acorde o atenție sporită cercetării și dezvoltării în agricultură, pentru a crea condiții favorabile fermierilor români. De asemenea, ar trebui să se promoveze asocierea și cooperarea între fermieri, pentru a crește puterea economică și a îmbunătăți calitatea produselor. Prin aceste măsuri, România ar putea valorifica potentialul său agricol și deveni un important producător de alimente în Europa.