Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri o ședință cu toți judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a dezbate necesitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un proiect de modificare a Codului Penal. Ședința are ca obiect sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, fiind inițiată de 43 de deputați și senatori de la toate partidele. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a considerat că modificările aduse Codului Penal pot avea implicații asupra sistemului judiciar și, prin urmare, a decis să convoace o ședință pentru a dezbate această problemă.
Una dintre modificările aduse Codului Penal se referă la dreptul persoanei vătămate de a fi informată atunci când agresorul este pus în libertate, evadează sau este internat sau externat dintr-o unitate medicală, pentru a-și lua măsuri de precauție. Proiectul completează drepturile persoanei vătămate, inclusiv dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru o infracțiune poate fi eliberată. De asemenea, proiectul prevede că, în cazul evadării din locul în care inculpatul sau condamnatul execută măsura preventivă privativă de libertate, administrația locului de deținere sau organul de poliție care supraveghează respectiva măsură arestului la domiciliu înștiințează, de îndată, organul judiciar prevăzut la articolul respectiv, precum și organul de poliție în a cărui circumscripție locuiește victima, care, de urgență, informează victima infracțiunii și membrii de familie ai acesteia care ar putea fi în pericol. Modificările aduse Codului Penal au fost adoptate cu 43 de voturi pentru și 12 voturi împotrivă, la Camera Deputaților.
Contextul în care au fost adoptate modificările aduse Codului Penal este unul complex și implică numeroase aspecte ale sistemului judiciar. Una dintre principalele preocupări ale legislatorilor a fost aceea de a asigura protecția victimelor infracțiunilor și de a le oferi drepturi și garanții mai ample. De asemenea, modificările aduse Codului Penal au fost motivate și de necesitatea de a îmbunătăți eficiența sistemului judiciar și de a reduce birocrația. În acest sens, proiectul de lege a fost inițiat de 43 de deputați și senatori de la toate partidele, ceea ce arată că există un consens larg în ceea ce privește necesitatea de a modifica Codul Penal. În același timp, însă, există și critici la adresa modificărilor aduse Codului Penal, unele dintre acestea fiind legate de faptul că noile reglementări ar putea crea dificultăți în aplicarea practică a legii.
Impactul modificărilor aduse Codului Penal asupra sistemului judiciar și asupra victimelor infracțiunilor este unul semnificativ. Pe de o parte, noile reglementări ar putea oferi o protecție mai bună pentru victimele infracțiunilor și ar putea reduce riscul de victimizare. Pe de altă parte, însă, modificările aduse Codului Penal ar putea crea dificultăți în aplicarea practică a legii, în special în ceea ce privește informarea victimelor infracțiunilor și a membrilor de familie ai acestora. De asemenea, există și riscul ca noile reglementări să fie interpretate în mod diferit de către diferiți actori ai sistemului judiciar, ceea ce ar putea crea confuzie și incertitudine. Reacțiile la modificările aduse Codului Penal au fost diverse, unii dintre actorii sistemului judiciar considerând că noile reglementări sunt necesare și utile, în timp ce alții au exprimat critici și rezerve.