Președintele României, Nicușor Dan, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării după ce o dronă rusă a lovit un bloc din Galați. În urma ședinței, s-a decis ca consulul general al Federației Ruse la Constanța să fie declarat persoană non-grata și să se închidă consulatul general al Federației Ruse la Constanța. Acesta a fost răspunsul României la atacul dronelor rusești, care a provocat indignare și îngrijorare în rândul populației. Înainte de ședință, Nicușor Dan promisese o reacție pe măsură, dar tonul s-a mai temperat ulterior. Președintele a cerut sprijinul aliaților și a discutat cu Secretarul General NATO, Mark Rutte, pentru a obține capabilități anti-dronă pentru a întări apărarea țării.
Detaliile atacului arată că drona rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit un bloc din Galați, provocând pagube materiale și panică în rândul populației. De la începutul războiului, dronele rusești au pătruns în spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori, iar de la sol au fost recuperate până acum 47 de fragmente de drone rusești. Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că „să fie pregătiți, căci se va mai întâmpla” și a justificat atacurile prin faptul că „dronele sau componentele europene din drone sunt folosite zilnic la atacuri în Rusia”. Președintele a cerut ajutorul aliaților și a semnat un acord de principiu privind producția comună de drone cu Ucraina.
Contextul general al crizei arată că Rusia a început să folosească dronele ca armă de război, atacând țări vecine și provocând tensiuni în regiune. Atacul asupra României este un semnal de avertizare pentru securitatea națională a țării și a regiunii. În trecut, Polonia și Estonia au cerut activarea articolului 4 al NATO după ce au detectat și doborât drone rusești în spațiul lor aerian. România, însă, nu a invocat articolul, deși dronele rusești au pătruns în spațiul său aerian de mai multe ori.
Impactul atacului asupra securității naționale a României este semnificativ, deoarece arată că țara nu este în măsură să se apere singură împotriva atacurilor aeriene. Reacțiile aliaților, precum Franța, Germania și Ucraina, care s-au oferit să ajute România să se apere, arată că țara nu este singură în fața acestei crize. În același timp, atacul a provocat îngrijorare în rândul populației, care se întreabă ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de atacuri în viitor.