Ambasada Rusiei la Bucureşti a reacţionat ironic după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev la Ministerul de Externe, în contextul incidentului de la Galaţi, unde o dronă presupus rusească s-a prăbuşit peste un bloc. Reprezentanţii Moscovei susţin că România nu ar fi prezentat dovezi privind apartenenţa aparatului de zbor şi acuză Kievul de o nouă provocare. Incidentul a avut loc pe data de 29 mai 2026, când ambasadorul rus a fost convocat la sediul MAE pentru a discuta despre prăbuşirea dronei. În cadrul întrevederii, partea română a comunicat decizia de declarare persona non grata a consulului rus la Constanţa şi de închidere a Consulatului General al Federaţiei Ruse.
Reprezentanţii ambasadei ruse au respins acuzaţiile care li se aduc, afirmând că partea română nu a fost în măsură să răspundă la niciuna dintre întrebările concrete referitoare la incident. Ei au solicitat informaţii standard în asemenea cazuri, precum coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spaţiul aerian românesc, traiectoria, altitudinea şi viteza de zbor, precum şi durata aflării acesteia în spaţiul aerian al României. De asemenea, ei au ironizat partea română, afirmând că Forţele Aeriene Române, care doboară cu succes ţinte mult dincolo de graniţele ţării, nu au întreprins nimic pentru neutralizarea dronei pe propriul teritoriu. Acest fapt a fost considerat o nouă provocare a regimului de la Kiev, care încearcă să atragă NATO într-un război cu Rusia.
Contextul incidentului este complex şi trebuie analizat în raport cu relaţiile dintre România, Rusia şi Ucraina. Tensiunile dintre aceste ţări au fost crescute în ultima perioadă, în special după izbucnirea conflictului din Ucraina. România a fost unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei în acest conflict, ceea ce a determinat o reacţie negativă din partea Rusiei. Incidentul cu drona presupus rusească a accentuat aceste tensiuni, determinând o reacţie fermă din partea autorităţilor române.
Impactul incidentului asupra relaţiilor dintre România şi Rusia este semnificativ. Declaraţia ambasadorului rus, care a subliniat că incidentul din Galaţi nu poate fi interpretat ca o acţiune ostilă a Rusiei împotriva României, a fost urmată de o ameninţare cu măsuri diplomatice împotriva României. Acest fapt a determinat o reacţie de alarmă în rândul analiştilor politici, care consideră că relaţiile dintre cele două ţări vor fi afectate semnificativ. Consecinţele acestor acuzaţii reciproce vor fi monitorizate cu atenţie de către comunitatea internaţională, care încearcă să evite o escaladare a conflictului.
Relaţiile dintre România, Rusia şi Ucraina vor continua să fie tensionate în perioada următoare, în special dacă incidente de acest fel vor continua să aibă loc. Comunitatea internaţională va trebui să joace un rol activ în calmarea situaţiei şi în găsirea unor soluţii diplomatice care să evite o escaladare a conflictului. În acest context, România va trebui să menţină o poziţie fermă, dar şi să caute soluţii constructive pentru a rezolva criza.