Atacurile reciproce între SUA și Iran au continuat, în ciuda armistițiului declarat. Americanii au bombardat obiective militare iraniene din Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La rândul său, Teheranul a atacat în Kuweit, interceptând rachete și drone. Comandamentul Central al SUA a transmis că avioanele de luptă americane au răspuns rapid, eliminând apărarea antiaeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac unidirecționale. Gardienii Revoluției din Iran au transmis că au atacat, ca răspuns, o bază aeriană folosită de SUA.
Detaliile atacurilor au arătat că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de oameni, în principal în Iran și Liban, și a provocat probleme economice globale prin creșterea prețurilor la energie, ca urmare a închiderii Strâmtorii Ormuz. Președintele american Donald Trump a repetat informația că Iranul „chiar vrea să ajungă la un acord”, fără a menționa schimbul de atacuri. El i-a criticat inclusiv pe politicienii republicani pentru comentariile negative despre negocierile menite să pună capăt conflictului de trei luni. Prețul petrolului a crescut luni cu aproximativ 2% în Asia, din cauza lipsei de progrese în negocieri.
Contextul conflictului este complex, cu implicații regionale și globale. Strâmtoarea Ormuz este o zonă strategică, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor de petrol ale lumii. Închiderea acestei strâmtori ar putea avea consecințe grave asupra economiei mondiale. În plus, conflictul are și o dimensiune ideologică, cu Iranul fiind văzut ca un stat sponsor al terorismului de către SUA și Israel. Această percepție a dus la o serie de sancțiuni economice și la izolarea Iranului pe plan internațional.
Impactul atacurilor reciproce asupra economiei mondiale este deja vizibil. Prețul petrolului a crescut, ceea ce ar putea duce la o creștere a inflației și a prețurilor la consumatori. În plus, conflictul a provocat o serie de reacții și consecințe, inclusiv o creștere a tensiunilor în regiune și o posibilă destabilizare a întregii zone. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat în weekend că a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban în lupta împotriva grupării militante Hezbollah, susținută de Iran.
Reacțiile internaționale la atacurile reciproce au fost diverse. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu Netanyahu despre negocierile dintre Israel și Liban și a propus un plan care să permită o „dezescaladare treptată”. În același timp, alte țări din regiune, precum Turcia și Arabia Saudită, au încercat să joace un rol de mediator în conflict. Însă, până în prezent, nu s-a ajuns la o soluție definitivă, iar situația rămâne incertă.
