Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a declarat joi că România a ratat termenul de 7 iunie pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială și reducerea decalajului salarial de gen. Acest termen a fost stabilit de Uniunea Europeană pentru a asigura transparența salarială și a reduce decalajul salarial de gen în toate statele membre. Contextul politic intern din România a fost menționat ca una dintre cauzele principale ale întârzierii. Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, ceea ce a condus la această situație. Directiva obligă companiile cu peste 100 de angajați să justifice public diferențele care depășesc 5% în ceea ce privește decalajul salarial de gen.
Potrivit datelor prezentate de Cristina Chiriac, diferențele salariale dintre femei și bărbați sunt mai mari decât indică statisticile oficiale, deoarece acestea iau în calcul doar veniturile declarate. De exemplu, media europeană a decalajului salarial de gen este de 12%, în timp ce în România este declarat un decalaj de 3,6%. Cu toate acestea, dacă se iau în calcul femeile care nu se regăsesc în statisticile oficiale, decalajul salarial de gen ar putea fi mult mai mare. În România, există peste 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc în niciun fel în statisticile oficiale, ceea ce sugerează că decalajul salarial de gen este mai mare decât se crede. În plus, câștigul salarial mediu brut al bărbaților din România îl depășește, în medie, cu 398 de lei pe lună pe cel al femeilor.
Contextul în care s-a ajuns la această situație este complex și implică multiple factori. România se confruntă cu o serie de provocări legate de piața muncii, inclusiv decalajul salarial de gen și lipsa de transparență salarială. Directiva UE privind transparența salarială a fost adoptată pentru a aborda aceste provocări și a promova egalitatea de gen pe piața muncii. Cu toate acestea, întârzierea în transpunerea directivei în legislația națională a României poate avea consecințe negative asupra pieței muncii și a economiei în general. România are al treilea cel mai mare decalaj de ocupare de gen în Uniunea Europeană, după Italia și Grecia, ceea ce sugerează că există multe de făcut pentru a promova egalitatea de gen pe piața muncii.
Impactul întârzierii în transpunerea directivei UE privind transparența salarială poate fi semnificativ. Companiile cu peste 100 de angajați vor trebui să justifice public diferențele salariale care depășesc 5% între femei și bărbați, ceea ce poate conduce la o mai mare transparență salarială și la o reducere a decalajului salarial de gen. Cu toate acestea, întârzierea în transpunerea directivei poate conduce la amânarea implementării acestor măsuri, ceea ce poate avea consecințe negative asupra pieței muncii și a economiei. Reactiile la această situație pot varia, dar este clar că se impune o acțiune rapidă și eficientă pentru a transpune directiva UE în legislația națională și a promova egalitatea de gen pe piața muncii.
În plus, este important de menționat că există și alte provocări legate de piața muncii în România, inclusiv lipsa de calificare a forței de muncă și lipsa de locuri de muncă în anumite sectoare. Pentru a aborda aceste provocări, este nevoie de o abordare cuprinzătoare care să implice atât guvernul, cât și sectorul privat. Prin urmare, este esențial ca România să ia măsuri rapide și eficiente pentru a transpune directiva UE privind transparența salarială și a promova egalitatea de gen pe piața muncii, dar și pentru a aborda alte provocări legate de piața muncii.