Roxana Bojariu, climatolog, a explicat într-un interviu acordat în exclusivitate DC NEWS diferența dintre o cupolă de căldură și un val de căldură. Ea a menționat că aceste fenomene sunt legate și că o cupolă de căldură se formează atunci când un val de căldură se intensifică pe o suprafață foarte mare, dar și pe verticala atmosferei. Acest fenomen a fost observat recent în România, unde temperaturile au depășit 38 de grade, generând cod roșu de caniculă. Meteorologii au avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă aceste fenomene meteo extreme, care pot duce la grindină, vijelii și ploi torențiale.
Transporturile de aer foarte cald dinspre nordul Africii, cuplate cu presiunea ridicată pe mare parte din Europa de Vest și Centrală, au determinat o intensificare a efectului. Presiunea ridicată a inhibat formarea norilor, insolația a fost mai puternică, iar maximele termice au fost amplificate. Roxana Bojariu a declarat că „o astfel de structură ce depășește anumite niveluri pe orizontală și pe verticală ajunge să se auto-susțină, ajunge să fie foarte stabilă”. Acest lucru a fost demonstrat de faptul că, după o săptămână de temperaturi în apropiere de 40 °C și chiar depășind 40 °C la multe stații din Europa de Vest, sistemele dinspre Atlantic au adus o răcorire. Însă, înlocuirea masei calde de aer cu aer mai rece s-a făcut mult mai violent, cu furtuni intense care au adus grindină, vijelii și ploi torențiale.
Contextul climatic actual joacă un rol important în apariția și intensificarea acestor fenomene meteo extreme. Încălzirea globală a planetei a determinat o creștere a energiei disponibile pentru sistemele meteo, ceea ce a condus la manifestări mai intense ale valurilor de căldură și furtunilor de vară. Acest lucru este valabil nu numai pentru Europa, ci și pentru alte regiuni ale lumii, unde se observă o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteo extreme. Roxana Bojariu a subliniat că „furtunile de vară, și valurile de căldură sunt, ca tip de fenomene, ceva normal pentru sezonul cald”, însă pe fondul încălzirii globale, acestea sunt „alimentate cu o cantitate mai mare de energie și atunci și manifestările lor sunt mult mai intense”.
Impactul acestor fenomene meteo extreme asupra populației și mediului este semnificativ. Furtunile și valurile de căldură pot duce la pierderi de vieți omenești, daune materiale și perturbări ale activităților economice. De asemenea, aceste fenomene pot avea un impact negativ asupra mediului, prin schimbarea condițiilor climatice și afectarea ecosistemelor. În acest context, este important ca autoritățile și populația să ia măsuri de prevenire și protecție, pentru a minimiza efectele negative ale acestor fenomene meteo extreme.
În România, autoritățile au luat măsuri pentru a preveni și combate efectele valurilor de căldură și furtunilor de vară. S-au emis avertizări meteo și s-au deschis centre de primire pentru persoanele afectate de căldură. De asemenea, s-au organizat campanii de informare și educație pentru a sensibiliza populația asupra pericolelor pe care le reprezintă aceste fenomene meteo extreme.