Parlamentul ungar a adoptat luni un amendament constituțional vizând în special să pună capăt mandatului președintelui Tamas Sulyok, calificat drept „marionetă” a lui Viktor Orban de către premierul Peter Magyar. Acest vot a avut loc în cadrul unui proces de reformă constituțională inițiat de noul guvern, care vizează să restaureze principiile democrației și statului de drept în țară. Președintele Sulyok a fost invitat de mai multe ori să demisioneze, dar a refuzat, ceea ce a condus la adoptarea acestui amendament. Acum, toate privirile sunt ațintite spre reacția președintelui și viitoarele sale decizii. Amendamentul a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare, ceea ce arată determinarea noului guvern de a implementa reforme profunde.
Detalii despre votul din Parlament arată că amendamentul a fost adoptat cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, într-un vot boicotat de partidul naționalist Fidesz al lui Viktor Orban. Premierul Peter Magyar a declarat că acest vot marchează sfârșitul „reformei constituționale a regimului Orban” și a promis să continue procesul de destructurare a sistemului instituit de predecesorul său. Președintele Sulyok are acum cinci zile la dispoziție pentru a demisiona sau pentru a semna amendamentul, ceea ce ar putea declanşa o criză constituțională. Amendamentul prevede sfârșitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, urmat de alegerea unui nou președinte pentru cinci ani de către parlament.
Contextul în care s-a desfășurat acest vot este unul complex și delicat, având în vedere istoria recentă a Ungariei și influența lui Viktor Orban asupra politicii țării. În urma alegerilor legislative din aprilie, noul guvern a promis să restaureze principiile democrației și să combată ideologia iliberală promovată de Orban. Amendamentul constituțional face parte dintr-un pachet mai larg de reforme, menit să restabilească echilibrul puterilor în stat și să promoveze transparența și responsabilitatea. În acest sens, noul guvern a început prin a aborda chestiunea președinției, considerată un punct cheie în sistemul politic ungar.
Reacțiile la acest vot sunt diverse și reflectă profunzimea diviziunilor politice din Ungaria. Viktor Orban, aflându-se în SUA, a cerut ungurilor „să reziste” dacă președintele este înlăturat cu forța, ceea ce a fost văzut de unii ca o încercare de a instiga proteste și de a submina noul guvern. Organizații de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au criticat amendamentul, considerându-l o măsură care poate submina principiile statului de drept și democrației. În același timp, alți observatori consideră că demersul lui Peter Magyar este justificat, având în vedere necesitatea de a reforma sistemul politic ungar și de a restaura principiile democrației.
Perspectivele pentru viitorul Ungariei sunt incerte, dar este clar că adoptarea acestui amendament constituțional marchează începutul unei noi etape în politica țării. Guvernul lui Peter Magyar se confruntă cu multiple provocări, inclusiv cu necesitatea de a gestiona reacțiile adverse și de a asigura o tranziție pașnică către un sistem politic mai democratic și mai transparent. În același timp, Ungaria se confruntă și cu provocări externe, inclusiv cu presiunile din partea Uniunii Europene și a altor parteneri internaționali, care așteaptă să vadă cum se vor desfășura reformele promise de noul guvern.