Armenii au început să voteze duminică în cadrul alegerilor parlamentare, care reprezintă un test al sprijinului populaţiei faţă de reorientarea geopolitică iniţiată de prim-ministrul Nikol Paşinian. Această reorientare se îndreaptă către Occident, spre marea nemulţumire a Rusiei. Armenia şi Rusia, legate de două secole de istorie în cadrul Imperiului Rus şi apoi al Uniunii Sovietice, sunt în continuare aliate oficial. Însă de la recucerirea cu forţa de către Azerbaidjan a enclavei Karabah, pe care Rusia nu a împiedicat-o, Erevanul îşi intensifică reproşurile la adresa Moscovei. Prim-ministrul Nikol Paşinian a anunţat că Armenia va consolida legăturile cu Bruxelles şi Washington, ceea ce a stârnit nemulţumirea Rusiei.
Detalii concrete despre alegeri arată că Nikol Paşinian, un fost jurnalist în vârstă de 51 de ani, a prezentat acest scrutin ca o alegere între o pace durabilă, deşi controversată, cu Baku, şi o revenire la război. Paşinian a reproşat Moscovei că nu a acordat ajutor Armeniei în timpul războiului din 2020. Rusia a desfăşurat forţe de menţinere a păcii în Karabah, dar nu a intervenit direct, dorind să-şi păstreze relaţiile cu Azerbaidjanul, o altă fostă republică sovietică. Preşedintele american Donald Trump a exprimat sprijinul său „deplin şi total” faţă de Nikol Paşinian la sfârşitul lunii mai. Rusia, la rândul său, a avertizat Armenia, reamintind că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană a stat la originea problemelor acestei ţări.
Contextul istoric al Armeniei este important pentru înţelegerea situaţiei actuale. Armenia a fost parte a Imperiului Rus şi apoi a Uniunii Sovietice, ceea ce a dus la o legătură strânsă cu Rusia. Însă de la independenţa Armeniei în 1991, ţara a încercat să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul. Această reorientare a fost accelerată de criza din Karabah, care a dus la o deteriorare a relaţiilor cu Rusia. Armenia se află acum într-o poziţie dificilă, fiind nevoită să echilibreze relaţiile cu Rusia, care este principalul său partener comercial, cu dorinţa de a se apropia de Occident.
Impactul alegerilor din Armenia va fi resimţit nu numai în ţară, ci şi în regiune. Rusia a already luat măsuri de represalii, interzicând importul unor produse agricole armene. Această decizie a stârnit îngrijorarea Erevanului, care se teme de consecinţele economice. În acelaşi timp, Occidentul urmăreşte cu atenţie evoluţiile din Armenia, fiind interesat de o posibilă extindere a influenţei sale în regiune. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Armenia, reamintind că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană a stat la originea problemelor acestei ţări.