Două suluri de papirus vechi de aproape două milenii, carbonizate în urma erupției Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., au fost parțial descifrate cu ajutorul inteligenței artificiale. Cercetătorii au reușit să „desfacă” virtual unul dintre suluri, PHerc. 1667, și să recupereze aproximativ 1,5 metri de text continuu în limba greacă, organizat în 20 de coloane. Această descoperire face parte din proiectul internațional Vesuvius Challenge, care urmărește reconstruirea digitală a manuscriselor din biblioteca antică de la Herculaneum. Proiectul a fost inițiat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Kentucky, în colaborare cu instituții de cercetare din întreaga lume. Obiectivul principal al proiectului este de a recupera și de a studia textele înscrise pe sulurile de papirus carbonizate, care pot oferi informații valoroase despre gândirea filosofică și științifică a Antichității.
Procesul de analiză a sulurilor de papirus a fost unul complex și a necesitat utilizarea unor tehnologii avansate. Cercetătorii au combinat imagistica de înaltă rezoluție, scanări cu sincrotron și algoritmi de inteligență artificială pentru a detecta urmele de cerneală invizibile pe papirusurile carbonizate. Ulterior, papirologii au interpretat și tradus textul recuperat. În cazul PHerc. 1667, cercetătorii notează că sulul fusese parțial desfăcut fizic în anii ’80, însă straturile lipite au făcut textul imposibil de citit, fiind catalogat cu un „scor de lizibilitate zero”. Analiza scrisului sugerează că manuscrisul datează din secolele II-III î.Hr., ceea ce îl plasează printre cele mai vechi din colecția Herculaneum. Brent Seales, cofondator al Vesuvius Challenge și informatician la Universitatea din Kentucky, a declarat că descoperirea este un pas important în studiul papirusurilor carbonizate și că va permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine gândirea filosofică a Antichității.
Biblioteca antică de la Herculaneum a fost descoperită în secolul al XVIII-lea și este considerată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele secole. Vila din care provin manuscrisele ar fi aparținut socrului lui Iulius Cezar, ceea ce adaugă un plus de importanță istorică acestei biblioteci unice din Antichitate. Manuscrisele de la Herculaneum sunt singurele exemple cunoscute de biblioteci private din perioada romană și oferă o privire unică asupra gusturilor și intereselor intelectuale ale elitei romane. Descoperirile din cadrul proiectului Vesuvius Challenge vor permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine contextul istoric și cultural în care au fost create aceste manuscrise.
Impactul descoperirii este semnificativ, deoarece oferă noi fragmente din gândirea filosofică a Antichității. Textul recuperat pare să fie un tratat stoic de etică și comportament uman, cu referințe la Aristocreon, discipol al filosofului Chrysippus. Dacă atribuirea se confirmă, ar fi una dintre puținele surse directe privind gândirea stoică timpurie. Descoperirea sugerează că tratatul era mai amplu decât se credea anterior, iar alte volume ar putea fi încă nedescoperite în cele peste 600 de suluri rămase neexplorate. Cercetătorii sunt entuziasmați de perspectivele oferite de această descoperire și sunt conștienți de faptul că munca lor abia începe.
Descoperirea sulurilor de papirus de la Herculaneum și utilizarea inteligenței artificiale pentru a le descifra oferă o perspectivă nouă asupra capacităților tehnologice actuale. Tehnologia de astăzi poate fi utilizată pentru a recupera și studia texte vechi care au fost considerate pierdute pentru totdeauna. Acest lucru deschide noi posibilități pentru cercetători și istorici, care pot acum să exploreze și să înțeleagă mai bine trecutul. Utilizarea inteligenței artificiale în acest context este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi utilizată pentru a avansa cunoașterea și înțelegerea noastră a lumii.