Un sistem bazat pe inteligență artificială, coordonat de profesorul Adrian Barnett de la Queensland University of Technology din Australia, a analizat 2,6 milioane de lucrări științifice despre cancer, publicate între 1999 și 2024. Acest sistem a fost antrenat să identifice tipare de redactare similare celor întâlnite în studii retrase anterior din cauza suspiciunilor de fabricare a datelor. Rezultatele arată că peste 250.000 de articole conțin astfel de tipare, ceea ce sugerează o posibilă fraudă uriașă în cercetarea despre cancer. Sistemul a fost dezvoltat pentru a depista „paper mills”, companii care produc și vând studii științifice false sau de slabă calitate. Cercetătorii spun că fiecare caz trebuie verificat individual pentru a confirma suspiciunile de fraudă.
Detaliile cercetării arată că sistemul a identificat corect lucrările suspecte în aproximativ 91% dintre cazuri. Acesta a fost construit pentru a semnala lucrările care au stilul și structura unor studii frauduloase retrase anterior, similar cu modul în care serviciile de e-mail detectează mesajele nedorite. Cercetătorii au observat o creștere puternică a numărului de articole cu indicii de posibilă fraudă în ultimele două decenii, de la aproximativ 1% la începutul anilor 2000 la peste 16% în 2022. Lucrările de acest fel au fost identificate în mii de reviste științifice, inclusiv în publicații cu reputație solidă și factor mare de impact. Cele mai multe au fost întâlnite în domenii precum biologia moleculară a cancerului și cercetarea de laborator.
Contextul acestei descoperiri este legat de problema generală a integrității științifice și a fraudei academice. Companiile cunoscute sub numele de „paper mills” comercializează articole științifice gata redactate sau chiar locuri pe lista autorilor unor lucrări. Aceste studii pot conține texte reutilizate, imagini manipulate sau date fabricate și sunt concepute pentru a fi publicate în reviste științifice fără a avea la bază cercetări reale. Acest fenomen subminează încrederea publică în știință și poate avea consecințe grave asupra progresului medical și a sănătății publice. Sistemele de inteligență artificială, cum este cel dezvoltat de profesorul Barnett, pot juca un rol crucial în detectarea și prevenirea fraudei academice.
Impactul acestei descoperiri asupra comunității științifice și a publicului larg poate fi semnificativ. Încrederea în știință și în cercetarea medicală poate fi afectată negativ, ceea ce poate avea consecințe asupra finanțării cercetării și a dezvoltării de noi tratamente și medicamente. De asemenea, această descoperire poate conduce la o reevaluare a modului în care sunt publicate și validate cercetările științifice. Comunitatea științifică va trebui să ia măsuri pentru a preveni frauda academică și a promova integritatea științifică, inclusiv prin utilizarea de sisteme de inteligență artificială pentru a detecta și a preveni frauda.
Perspectivele viitoare pentru cercetarea despre cancer și pentru lupta împotriva fraudei academice sunt complexe și necesită o abordare multidisciplinară. Dezvoltarea de sisteme de inteligență artificială mai avansate pentru a detecta și a preveni frauda academică poate fi o direcție importantă de cercetare. De asemenea, promovarea integrității științifice și a transparenței în cercetarea științifică poate ajuta la prevenirea fraudei academice și la menținerea încrederii publice în știință. În final, lupta împotriva fraudei academice necesită o colaborare strânsă între comunitatea științifică, instituțiile academice și factorii de decizie pentru a promova integritatea științifică și a asigura progresul medical și științific.