Părinții din întreaga lume postează zilnic fotografii și informații despre copiii lor pe rețelele sociale, fără a realiza că acest obicei, cunoscut ca „sharenting”, poate avea consecințe serioase asupra copiilor și relației părinte-copil. Psihologul Gabriela Maluf avertizează că acest obicei poate duce la cyberbullying, furt de identitate și expunerea datelor de localizare. De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că postarea unor informații precum vârsta copilului sau școala la care învață poate crea riscuri de securitate. Părinții ar trebui să fie conștienți de pericolele acestui obicei și să ia măsuri pentru a proteja copiii lor.
Potrivit psihologului Gabriela Maluf, motivele pentru care părinții postează informații despre copiii lor pe rețelele sociale sunt variate. Uneori, este vorba de bucuria de a împărtăși momente frumoase, însă există și alte explicații, cum ar fi epatarea sau presiunea de a arăta o imagine perfectă a familiei. De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că postarea unor informații despre copiii poate duce la o presiune suplimentară asupra lor, în special atunci când sunt prezentați ca modele de succes. În plus, publicarea unor informații personale despre copii poate face dificilă protejarea lor împotriva pericolelor online.
Contextul în care părinții postează informații despre copiii lor pe rețelele sociale este unul complex și multifacetic. Pe de o parte, rețelele sociale oferă o platformă pentru părinți de a împărtăși experiențele și momentele importante ale copiilor lor cu prietenii și familia. Pe de altă parte, această practică poate duce la o expunere excesivă a copiilor și la o pierdere a intimității și a vieții private. De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că legislația actuală nu este suficient de eficientă în protejarea copiilor împotriva pericolelor online, ceea ce face necesară o abordare mai cuprinzătoare și coordonată pentru a preveni consecințele negative ale „sharentingului”.
Impactul „sharentingului” asupra copiilor și părinților poate fi semnificativ. Copiii pot deveni victimele bullying-ului online, ceea ce poate duce la probleme emoționale și psihologice. De asemenea, părinții pot pierde controlul asupra informațiilor postate despre copiii lor, ceea ce poate duce la o pierdere a încrederii și a relației părinte-copil. În plus, specialiștii atrag atenția asupra faptului că „sharentingul” poate duce la o cultură a supravegherii și a controlului, în care copiii sunt tratați ca obiecte de expoziție, în loc de ființe umane cu drepturi și nevoi proprii.
În afară de consecințele negative asupra copiilor și părinților, „sharentingul” poate avea și implicații sociale și culturale mai largi. Pe de o parte, acest obicei poate contribui la o cultură a spectacolului și a concurenței, în care părinții se compară și se concurează între ei pentru a avea copiii „cei mai buni” sau „cei mai de succes”. Pe de altă parte, „sharentingul” poate fi văzut și ca o formă de activism și de promovare a drepturilor copiilor, în special atunci când părinții postează informații despre copiii lor pentru a atrage atenția asupra unor cauze sociale importante.