Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat marţi că România a reuşit o corecţie solidă şi credibilă a deficitului bugetar, într-un context internaţional marcat de creşteri ale dobânzilor, presiuni pe costurile de finanţare şi încetinire economică în multe state europene. Acesta a publicat cifrele execuţiei bugetare pentru primul trimestru al anului 2026, care arată o reducere a deficitului la mai mult decât la jumătate faţă de anul trecut. Datele la zi reconfirmă reducerea deficitului la 1,03% din PIB, de la 2,28% în primul trimestru din 2025. Ministrul Finanţelor a subliniat că acest rezultat este unul major pentru credibilitatea financiară a României, într-un moment în care pieţele penalizează rapid derapajele.
Veniturile au crescut cu 12,3%, peste ritmul economiei, ceea ce subliniază că măsurile de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării produc efecte din ce în ce mai vizibile. Restituirile de TVA cresc, susţinând lichiditatea în economie. Pe componenta de cheltuieli, se înregistrează o scădere a acestora ca pondere în PIB şi o disciplină clară, inclusiv la cheltuielile de personal. Acesta este un semnal important că ajustarea nu se face doar din venituri, ci şi prin controlul responsabil al cheltuielilor. Investiţiile au înregistrat o creştere semnificativă în primul trimestru, finanţate preponderent din fonduri europene, în creştere semnificativă. Un aspect important în contextul bugetar actual al României, pentru că înseamnă dezvoltare fără presiune suplimentară pe deficit şi pe împrumuturi interne.
Contextul internaţional actual este marcat de creşteri ale dobânzilor, presiuni pe costurile de finanţare şi încetinire economică în multe state europene. În acest context, România a reuşit să îşi corecteze dezechilibrele într-un mod sustenabil, fără a sacrifica investiţiile şi creşterea economică. Acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât anul 2025 a fost marcat de dezechilibre bugetare majore. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit să implementeze măsuri care au condus la o reducere semnificativă a deficitului bugetar, fără a afecta negativ economia.
Impactul acestei reduceri a deficitului bugetar va fi resimţit în întreaga economie. O reducere a deficitului bugetar înseamnă o scădere a presiunii pe sistemul financiar, ceea ce poate conduce la o scădere a ratelor dobânzilor şi la o îmbunătăţire a condiţiilor de creditare. De asemenea, o reducere a deficitului bugetar poate conduce la o creştere a încrederii investitorilor în economia României, ceea ce poate atrage investiţii străine directe. Toate acestea pot contribui la o creştere economică sustenabilă şi la o îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei.
România îşi corectează dezechilibrele într-un mod sustenabil, fără a sacrifica investiţiile şi creşterea economică, într-un context de instabilitate atât extern cât şi intern. Publicarea datelor execuţiei bugetare pentru primul trimestru al anului 2026 poate contribui la temperarea efectelor recente ale creşterii dobânzilor, oferind pieţelor un argument solid privind direcţia responsabilă a finanţelor publice ale României. Acest lucru poate conduce la o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor asupra economiei României, ceea ce poate atrage investiţii străine directe şi poate contribui la o creştere economică sustenabilă.