La conferința energetică CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, liderii industriei au avertizat că războiul cu Iranul și blocarea strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe grave pentru aprovizionarea globală cu energie și pentru economia mondială. Directorii executivi ai unora dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze din lume au declarat că piața nu reflectă încă amploarea perturbărilor din aprovizionarea cu petrol și gaze. Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a declarat că eliminarea de pe piață a unor volume uriașe de energie nu poate avea loc fără efecte majore. Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, a avertizat că efectele conflictului se vor răspândi în întregul lanț global de aprovizionare.
Cifrele prezentate de directorii companiilor petroliere sunt alarmante. Potrivit lui Ryan Lance, scoaterea de pe piață a 8-10 milioane de barili de petrol pe zi și aproximativ 20% din piața globală de gaze naturale lichefiate ar putea avea consecințe serioase. Analistul independent Paul Sankey a declarat că șocul petrolier actual ar putea fi cel mai grav de la embargo-ul petrolier arab din 1973. Prețurile petrolului au crescut puternic, de la începutul conflictului, pe 28 februarie, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, ajungând la aproape 100 de dolari pe baril, iar cotația Brent a urcat cu peste 55%, până la aproximativ 112 dolari. Directorul general al Shell, Wael Sawan, a declarat că problema reală nu este evoluția prețurilor, ci lipsa fizică a resurselor.
Contextul actual al crizei energetice globale este marcat de tensiunile din regiunea Golfului Persic și de consecințele războiului cu Iranul. Blocarea strâmtorii Ormuz, ruta maritimă esențială pentru transportul petrolului către piețele globale, a creat o situație extrem de gravă. Iranul a impus practic o blocadă economică asupra exportatorilor de petrol din Golf, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor și la o lipsă de resurse pe piață. Companiile petroliere încearcă să compenseze lipsa livrărilor din Golf, dar situația rămâne critică.
Impactul crizei energetice globale asupra economiei mondiale și a aprovizionării cu energie este deja vizibil. Prețurile combustibililor au crescut puternic, iar unele state au început să ia măsuri de protecție a propriilor rezerve. China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raționalizarea benzinei. Companiile energetice cer măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică, în special în regiunea Golfului Persic. ConocoPhillips a solicitat administrației americane protejarea activelor deținute în Qatar, după ce atacurile iraniene cu drone au dus la închiderea celui mai mare hub mondial de gaze naturale lichefiate.
În perspectivă, criza energetică globală poate avea consecințe și mai grave decât cele actuale. Deficitul de combustibili ar putea deveni și mai grav decât cel de petrol, avertizează directorii companiilor petroliere. Aprovizionarea cu kerosen pentru aviație este deja afectată, iar următoarele produse care ar putea fi lovite de penurie sunt motorina și benzina. Companiile energetice și guvernele trebuie să ia măsuri urgente pentru a preveni o criză energetică globală care ar putea avea consecințe catastrofale pentru economia mondială.