România se confruntă în aceste zile cu un val de căldură extremă, cu temperaturi care pot ajunge până la 41 de grade Celsius și cod roșu extins în aproape toată țara. Meteorologul ANM Oana Catrina a declarat că răcirea vremii este așteptată de la începutul lunii iulie, când își vor face apariția și primele ploi. Astăzi, Crișana, Maramureșul, Transilvania și partea de nord a Moldovei se vor afla sub incidența unei avertizări cod roșu privind temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic deosebit de accentuat. Potrivit meteorologului, în aceste regiuni sunt prognozate temperaturi maxime între 35 și 38°C, însă în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei valorile pot urca spre 39-40°C, apropiindu-se de recordurile absolute ale lunii iunie.
Declaratiile meteorologului ANM au oferit detalii concrete despre evoluția vremii în următoarele zile. De mâine, codul roșu se extinde, cuprinde cea mai mare parte a țării, unde vom avea temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie. Maximele vor fi cuprinse între 35 și 41°C, cele mai ridicate temperaturi fiind așteptate în Banat și Crișana. În același timp, Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei vor rămâne sub cod portocaliu, cu temperaturi între 32 și 38°C. Meteorologul a atras atenția că temperatura resimțită va fi semnificativ mai mare decât cea măsurată oficial, ceea ce va face ca disconfortul termic să fie și mai accentuat.
Contextul acestei călduri extreme trebuie înțeles în raport cu tendințele globale actuale. Schimbările climatice au determinat o creștere a temperaturilor medii la nivel global, ceea ce a condus la o frecvență și intensitate mai mare a evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură. Această situație este valabilă nu numai pentru România, ci și pentru întreaga Europă, care a înregistrat în ultimii ani o serie de valuri de căldură extreme, cu impact semnificativ asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.
Impactul acestei călduri extreme asupra populației și a mediului este unul semnificativ. Pe lângă disconfortul termic resimțit de oameni, valul de căldură poate avea și consecințe mai grave, cum ar fi creșterea riscului de îmbolnăviri, în special în rândul populației vârstnice și a celor cu afecțiuni cronice. De asemenea, căldura extremă poate avea un impact negativ asupra culturilor agricole și a biodiversității, ceea ce poate duce la pierderi economice și la o deteriorare a calității mediului înconjurător.