Guvernele europene sunt revoltate de ceea ce consideră a fi o încercare a Ursulei von der Leyen de a se poziționa drept reprezentant principal al UE peste hotare, afirmând că, în primele zile ale campaniei SUA-Israel împotriva Iranului, ea și-a depășit atribuțiile specifice mandatului. În conversațiile cu Politico, nouă diplomați, oficiali ai UE și parlamentari, provenind din țări europene mici și mari, au criticat ceea ce au descris drept „o depășire a atribuțiilor diplomatice” ale președintei Comisiei Europene. Dezamăgirea față de modul în care a gestionat criza din Iran se adaugă criticilor referitoare la alte aspecte de politică externă, inclusiv eforturile Comisiei de a accelera aderarea Ucrainei la UE și abordarea lui von der Leyen față de „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump. Conflictul din Orientul Mijlociu intrând în a doua săptămână, UE s-a străduit să vorbească cu o singură voce.
Mai multe guverne sunt iritate de faptul că von der Leyen pare să joace rolul pe care ar trebui să îl joace în mod normal șeful afacerilor externe al UE, Kaja Kallas, care ar trebui să reprezinte cele 27 de capitale. În primele zile ale crizei, von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru schimbarea regimului de la Teheran și a purtat peste zece convorbiri telefonice cu liderii UE și ai statelor din Golf. Criticii ei spun că ea a adoptat în repetate rânduri poziții publice care depășesc cu mult consensul dintre membrii blocului. „Am avut senzația că halucinez când am văzut-o pe Ursula von der Leyen sunându-i pe șefii statelor din Golf”, a declarat Nathalie Loiseau, o deputată franceză de centru din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. „Ea nu are experiență diplomatică, vorbește fără a avea un mandat sau informații din partea serviciilor secrete. Cuvintele ei nu au nicio valoare în afara declarației sale personale.”
Contextul actual al relațiilor internaționale este marcat de o serie de crize și conflicte, inclusiv cel cu Iranul, care a escaladat în ultimele săptămâni. UE a încercat să joace un rol de mediator în conflict, dar eforturile sale au fost îngreunate de faptul că nu are o poziție unitară. Von der Leyen a încercat să se poziționeze ca lider al UE în acest context, dar a fost criticată pentru modul în care a gestionat criza. Comisia Europeană a respins acuzațiile, afirmând că von der Leyen își îndeplinește sarcinile așa cum trebuie. Ea demonstrează „conducerea politică a politicilor externe ale Comisiei” în conformitate cu tratatele UE, a declarat un purtător de cuvânt al instituției de la Bruxelles.
Impactul crizei cu Iranul asupra UE este deja resimțit, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică și stabilitatea regională. UE a încercat să găsească soluții pentru a reduce dependența de energia iraniană, dar eforturile sale au fost îngreunate de faptul că nu are o strategie unitară. Reactiile la acțiunile lui von der Leyen au fost diverse, de la critici severe la aprecieri pentru eforturile sale de a juca un rol activ în conflict. În orice caz, criza cu Iranul a subliniat nevoia UE de a avea o poziție unitară și o strategie clară în ceea ce privește politica externă.
Perspectivele pentru viitor sunt incerte, dar este clar că UE trebuie să găsească o soluție pentru a depăși criza cu Iranul și pentru a-și consolida poziția în ceea ce privește politica externă. Von der Leyen a promis să continue să joace un rol activ în conflict, dar este nevoie de o abordare mai unitară și mai coordonată a UE pentru a rezolva criza. În acest sens, este nevoie de o mai bună comunicare și cooperare între instituțiile UE și statele membre, precum și de o strategie clară și unitară pentru a aborda criza cu Iranul.