Rusia a avertizat joi orice țară care se alătură coaliției propuse de Statele Unite pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Ormuz că ar deveni parte în conflictul din Orientul Mijlociu și complice a americanilor și israelienilor în agresiunea împotriva Iranului. Ministerul de Externe de la Moscova a afirmat că poziția Rusiei în această chestiune rămâne nemodificată și că o soluție pentru reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz trebuie căutată la masa negocierilor. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a reafirmat punctul de vedere al Rusiei conform căruia campania militară a Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului este nejustificată și neprovocată. Ea a cerut încetarea imediată a ostilităților și recurgerea la canale politice și diplomatice.
Președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților săi să desfășoare nave militare în Strâmtoarea Ormuz, cale maritimă vitală pe unde se transportă o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume. Franța, Regatul Unit, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia au condamnat în cor atacurile iraniene asupra infrastructurilor civile energetice din Golf și s-au declarat „dispuse să contribuie” la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Aceste țări au solicitat un moratoriu imediat și general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere. De asemenea, ele și-au declarat disponibilitatea de a contribui la eforturile necesare pentru a garanta securitatea tranzitului în strâmtoare.
Contextul crizei din Strâmtoarea Ormuz este complex și are rădăcini istorice adânci. Strâmtoarea Ormuz, care desparte Peninsula Arabică de Iran, este o cale maritimă vitală pentru transportul de hidrocarburi. Înainte de război, aproximativ 20% din țițeiul mondial și aproape 20% din gazul natural lichefiat tranzitau prin această strâmtoare. Însă, după declanșarea războiului la 28 februarie, Iranul a blocat efectiv traficul maritim pe această rută, atacând totodată cu rachete și drone țările din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Situația este și mai gravă, deoarece ambasadorul iranian în Africa de Sud, Mansour Shakib Mehr, a afirmat că Teheranul își va continua riposta militară, exercitându-și „dreptul legitim la autoapărare” atâta timp cât resimte o amenințare.
Impactul crizei din Strâmtoarea Ormuz asupra economiei globale este deja resimțit. Prețurile petrolului au crescut semnificativ, ceea ce a afectat déjà bugetele familiilor și ale companiilor din întreaga lume. De asemenea, criza a afectat și comerțul internațional, deoarece multe nave au fost nevoite să ia rute alternative, mai lungi și mai scumpe. Reuniunea de criză a Organizației Maritime Mondiale (OMI) care se desfășoară la Londra încearcă să găsească măsuri practice pentru asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, unde în prezent sunt blocate în jur de 3.200 de nave cu 20.000 de marinari. Situația este extrem de gravă și necesită o rezolvare rapidă și eficientă pentru a preveni o criză economică globală.
Criza din Strâmtoarea Ormuz are și implicații politice și strategice. Relațiile dintre Statele Unite, Iran și Rusia sunt extrem de tensionate, ceea ce a creat un climat de instabilitate în regiune. De asemenea, criza a afectat și relațiile dintre țările europene și Statele Unite, deoarece unele țări europene au refuzat să se alăture coaliției propuse de SUA. Situația este extrem de complexă și necesită o abordare diplomatică și strategică pentru a preveni o escaladare a conflictului.