Regimul ayatolahilor din Iran a început să-și folosească aparatul de propagandă la maximum odată cu începerea războiului. În cazul Israelului și al SUA, jurnaliștii pot verifica informațiile din surse independente, dar în Iran, o teocrație absolutistă, populația nu are acces la internet și este nevoită să se bazeze exclusiv pe canalele controlate de regim. Acest lucru permite regimului să-și promoveze ideologia și să-și manipuleze cetățenii. Regimul ayatolahilor și-a pus drept principal scop în politica externă distrugerea și ștergerea de pe hartă a Israelului, ceea ce a fost mereu reflectat în modul în care au fost construite subiectele livrate populației interne.
Detaliile oferite de oficialii iranieni despre război sunt adesea contradictorii și în disonanță cu realitățile verificate. Șeful diplomației iraniene, Argaghchi, a anunțat recent că „Israelul și premierul nu vor să vadă cât de puternice sunt cu adevărat forțele Iranului” și a declarat că „atacul abia a început”. Oficialul iranian a mai transmis că „dușmanii au rămas fără apărare și sunt cuprinși de o anxietate enormă”. În realitate, Teheranul a rămas fără apărare aeriană, SUA și Israel lovesc fără prea multe probleme toate țintele pe care și le fixează, iar pierderile SUA se rezumă la șapte persoane, pe când Iranul a rămas fără conducerea din eșalonul superior.
Contextul războiului din Iran este strâns legat de istoria regimului ayatolahilor și de relațiile sale externe. Regimul a fost înființat în urma revoluției iraniene din 1979 și a fost condus de ayatollahul Khomeini. De atunci, regimul a fost implicat în numeroase conflicte regionale și a avut relații tensionate cu statele occidentale. Principalele alianțe ale Israelului, în special cu Statele Unite ale Americii, au jucat un rol important în escaladarea conflictului. De-a lungul anilor, regimul ayatolahilor a menținut o cenzură acerbă asupra informațiilor și a controlat strict canalele de comunicare, ceea ce a permis regimului să-și păstreze puterea și controlul asupra populației.
Impactul războiului din Iran asupra populației locale și asupra regiunii este semnificativ. Conform rapoartelor, numeroase orașe iraniene au fost afectate de bombardamente, iar populația civilă a suferit pierderi umane și materiale semnificative. Reactiile internaționale la conflict au fost diverse, cu unele state condamnând acțiunile Iranului, în timp ce altele au încercat să medieze un acord de pace. În acest context, este esențial ca comunitatea internațională să ia măsuri pentru a opri violența și a găsi o soluție pașnică la conflict.