Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității California – San Diego (UCSD) au realizat un studiu care arată că multe virusuri de la animale nu au nevoie de modificări speciale pentru a infecta oamenii. Acest studiu a fost publicat în revista Cell și a evaluat genomurile virusurilor zoonotice, inclusiv virusurile gripale de tip A, Ebola, Marburg, mpox (variola maimuței), SARS-CoV și SARS-CoV-2, în perioada imediat anterioară trecerii la om. Autorii studiului subliniază că răspândirea virusurilor zoonotice este favorizată de activități umane precum apropierea de animale domestice, distrugerea habitatelor naturale și comerțul cu animale sălbatice. Contactul cu aceste surse, mai mult decât mutațiile virale, determină riscul de apariție a unor epidemii.
Detaliile studiului arată că cercetătorii au folosit o metodă filogenetică pentru a evalua presiunea selecției naturale asupra genomului viral la trei momente: în gazdele animale, imediat înainte de transmiterea la om și la debutul răspândirii în populația umană. Rezultatele arată că înainte de transmiterea la om, virusurile nu prezentau adaptări speciale pentru infectarea oamenilor. Modificările evolutive au apărut abia după ce virusurile au început să circule între oameni. Acest lucru contrazice ideea că virusurile pandemice sunt „speciale” evolutiv înainte de a ajunge la oameni. Studiul a analizat, de asemenea, virusurile crescute în laborator și a confirmat tipare evolutive distincte față de transmiterea naturală.
Contextul și backgroundul acestui studiu sunt importante, deoarece ele subliniază necesitatea unei abordări mai integrate a prevenirii și controlului bolilor zoonotice. Activitățile umane, precum defrișarea și comerțul cu animale sălbatice, pot crește riscul de apariție a epidemii. De asemenea, studiul subliniază importanța monitorizării și supravegherii bolilor zoonotice la nivel global. Acest lucru necesită o colaborare strânsă între oamenii de știință, medicii și factorii de decizie politică pentru a preveni și controla epidemii.
Impactul acestui studiu poate fi semnificativ, deoarece el oferă o nouă perspectivă asupra modului în care se pot preveni epidemii. Reducerea expunerii oamenilor la virusuri animale prin măsuri de prevenție și limitarea interacțiunilor cu surse potențial periculoase poate fi o abordare mai eficientă decât încercarea de a identifica și controla virusurile pandemice după ce ele au apărut. De asemenea, studiul subliniază necesitatea unei abordări mai integrate a sănătății, care să ia în considerare atât sănătatea oamenilor, cât și cea a animalelor și a mediului.
Perspectivele și informațiile conexe sugerează că acest studiu poate avea implicații importante pentru dezbaterea privind originea coronavirusului SARS-CoV-2. Autorii studiului nu au găsit dovezi că virusul ar fi fost modificat în laborator sau că ar fi evoluat îndelung într-o gazdă intermediară. Acest lucru sugerează că pandemia de COVID-19 poate fi rezultatul unei transmiteri naturale de la animale la oameni, și nu al unei manipulări umane. Mai multe cercetări sunt necesare pentru a confirma aceste rezultate și pentru a înțelege mai bine modul în care se pot preveni viitoare epidemii.