O cercetare sociologică recentă, desfășurată în Republica Moldova, a chestionat publicul cu privire la unirea dintre Republică și România. Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, ați vota pentru sau contra unirii?” 44% dintre respondenții din Republica Moldova au răspuns DA, 39.2% au răspuns NU, 9,4% nu ar participa și 6,7% au răspuns Nu știu, nu m-am decis, în timp ce 0.8% nu au răspuns. În diaspora moldoveană, 60,8% au răspuns DA, 24,3% au răspuns NU, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis și 1,1% nu răspund. Acest sondaj a fost realizat în 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025.
În ceea ce privește motivarea respondenților, beneficii de ordin economic, precum pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei, au fost menționate ca principalele avantaje ale unirii. Cel mai des dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, cu un procent practic similar în Republica Moldova și în diaspora, urmat de tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia. Întrebați în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul respondenților care cred în acest deziderat este „în următorii 2–4 ani”. De asemenea, cercetarea a evidențiat o creștere a identității naționale românești, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii și moldovenii sunt același popor”.
Contextul istoric și politic al regiunii este crucial pentru înțelegerea rezultatelor acestui sondaj. Republica Moldova a fost parte a României istorice și a avut o legătură strânsă cu țara până la al Doilea Război Mondial. Ulterior, a devenit parte a Uniunii Sovietice și a fost supusă unei puternice influențe rusești. După declararea independenței în 1991, Republica Moldova a încercat să-și redefinească identitatea și să-și stabilească relații cu statele vecine, inclusiv România. Această cercetare arată că o parte semnificativă a populației din Republica Moldova și din diaspora moldoveană ar fi dispusă să renunțe la suveranitatea și independența Republicii Moldova în favoarea unei uniri cu România.
Impactul acestor rezultate asupra relațiilor internaționale și politicii interne a Republicii Moldova și a României este semnificativ. Unirea celor două țări ar putea duce la o consolidare a poziției regionale a României și la o schimbare a echilibrului de putere în regiune. De asemenea, ar putea avea implicații pentru relațiile cu Rusia și pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Reacțiile la aceste rezultate vor fi diverse, de la susținători ai unirii care văd în aceasta o oportunitate pentru o dezvoltare economică și politică comună, la cei care se opun unirii, invocând motive legate de suveranitate și identitate națională.